Ce mancam la cina ?

Pai cum ce? Ceva cald, bun pentru zile racoroase de vara ...

        Se iau niste macaroane micute care se fierb. Cum scrie pe punga. Daca le ai gata fierte de mai dinainte, e numa' bine :) Eu  cand fierb prea multe , le concelez pe cele nefolosite  pt alta data cand nu am timp si am nevoie de ele asa, semipreparate ...
        Se taie niste şuncă bucatele, cateva felii subtirele. Cum le place nemtilor sa le taie pe la magazine... Economie  domle'... Intrebi : "Cate felii vrei ?". Raspuns: "Doua". Apăi alea doua sunt asa subtiri ca vezi Luna prin ele :)
        Buuun. Se continua cu niste ceapa verde. Proaspata , gustoasa. Tai felii si gusti cate una si tu, ca doar gatesti. Bucatarul se satura cand gateste :)

Se rade niste branza de oaie. Nu de-a lor. Musai de Romania, are alt gust... Branzeturile lor sunt altfel. Mai bine zis "cascavalurile", ca altceva nu prea vad prin magazin. Soiuri de la A la Z, dar nu au ce imi trebuie mie.  Eu aduc branza de acasa mereu ; o rad si o tin in frigider sau congelator rasa, in cutiute.
        Se mai poate adauga vreo jumatate sau mai putin dintr-o cutie de "branza de uns pe pită", gen philadelphia. Dar doar ca sa '"lege" compozitia. 
Intr-o cana se dilueaza philadelphia aceea cu niste lapte de vaca. De casa, de la "sursa" nu de-ala praf, la cutie... Se adauga un ou. Se bate bine.

           Se ia un vas pentru sufleuri, de ceramica. Se amesteca direct  in el macaroanele, branza de oaie rasa si lichidul din cana. Se da la cuptorul cald la 175 grade, vreo juma' de ora. Apoi se verifica... Daca nu e copt la interior, amesteci putin cu furculita. Deasupra asezi feliute/bucatele de cascaval...
Din nou la cuptor. La temperatura mai mica, cam 150 grade. Se coace inca vreun sfert de ora apoi se opreste focul si se lasa vasul la cuptor, mai vreo juma' de ora... pana la vremea cinei.
Desi la cum arata de fain si la ce miros apetisant se simte, prea multa rabdare nu prea ai...

Se serveste pe farfurie intinsa, mai mica. Alaturi  sau deasupra se poate pune sos de usturoi .... Un deliciu!!!

Dar cred ca sosul facut de noi e mai bun ca ala de la sticla. Citeam ambalajul azi: ulei de plante, apa, iaurt, otet , zahar, ceva ceapa (2% !!!) , apoi insira diverse chestii , iar la final : usturoi. Deci e clar :) Sos de usturoi fara usturoi... Unilever. Si eu care voiam sa imi cumpar pt. acasa :)
              Eu il fac cu usturoi (mult) , presat bine si amestecat cu smantana , dar de-aia mai lichida, de la piata, nu merge cu oricare de la magazin. Ala da sos de usturoi !

Aici, in castronel este ce a ramas, pentru poza :)

Va invit sa incercati ... Pofta mare!

Cu prietenie,
Angela

P.S. Maine va invit la un suc de soc produs "in deplasare", din soc de la munte. Soc de iunie... Bun, bun. Arata ca o bere blonda :) Povestea lui, maine...

E bine... Ura !

... ca totul s-a terminat cu bine :)
Povestea trista de ieri a avut un final mai bun decat speram. Azi e vreme urata, cam ploioasa , aici unde ma aflu. Si in zile de-astea vin la casuta  cu mancare multe pasarele...
Azi a venit familia reunita :) Erau toate, probabil ca de dimineata  s-or fi regasit. Puiul a stat in zona, cuminte. Asteptand. Asa ca dimineata cand or fi aparut "ai lui" s-au recunoscut.

      Precis acum nu va mai face prostii... Stiu sigur ca era el caci zbura ca si ieri,  dandu-si la un moment dat in peretele casei, ca aseara. De data asta, nu era singur. Si cantecelul parea mai "fericit" :)

Dragul de el!
Pacat ca nu il pot prinde in poze, e taaaare activ... Iar cu aparatul asta foto vechi nu merge cum vreau eu. O sa fac un colaj  video pe un pc (pe tableta nu am nici macar un program sa vad ".avi"...) , caci am ceva filmulete dragute, inclusiv procesul de hranire a micutilor :)
Am vazut mierlele cu puiul lor cel  "flamanzila", am aceste micute pasarele cu puii lor si inca alte pasari care mai de care mai dragalase.Si colorate!

De aceea este minunat sa ai in gradina un hranitor pentru pasarile salbatice, pui graunte de tot felul si observi ce le place.

       Am pus acum cateva zile niste graunte mici, probabil  ceva mei. Asa ca au aparut niste pasari noi. Azi am vazut una galbena, cu penaj gri, dungat. O frumusete! Probabil ca e si perechea ei pe undeva, de obicei apar cate doua , in pereche :) ♡♡♡♡♡

O sa mai scriu despre dragalasele astea care imi umplu sufletul de gingasie :)

Deocamdata va arat "blonda" de azi... Pe maine!

Aveti grija de voi ♡

De ce ?

De ce oare trebuie sa vedem animalele suferind?
De ce se intampla aceste lucruri? Sa explic...

Azi voiam sa postez ceva despre minunata prajitura cu caise pe care am copt-o azi ... Si despre frumoasele peisaje pe care am avut bucuria sa le fotografiez recent...
Dar... s-a intamplat ceva. Poate bun,  poate rau. Eu inclin spre "rau".
      De cateva zile observ niste pasari ce isi invata puii sa zboare si sa manance. Nu stiu cum le cheama, nu sunt vreo pasionata de numele pe care il poarta in latineste sau romana. Erau doi parinti ce isi hraneau cei trei puisori. Pe rand. Ei se tineau in zbor dupa parintele ce le hranea, de pe vreo creanga pe alta, asteptand cuminti ca sa decojeasca samanta de floarea soarelui ce o luase de pe hranitor. Trei guri de hranit... Greu, foarte greu...
Azi nu le-am vazut in timpul mesei lor, dar din nefericire am asistat la lectiile lor de zbor. Un adult si un pui , pe rand faceau "ture" prin aer, printre pomi si pe unde nimereau. Puii, la inceputul perioadelor lor de zbor, s-au tinut o vreme cu totii dupa mama sau tata...
Le observ, caci aici sunt foarte multe mierle jucause si mari cantarete si Ele  (pasarele studiate ) erau ceva nou si frumos. O familie simpatica.

       La un moment dat, azi pe la 5 dupamasa vad ca unul dintre ei e disperat si singur cuc...  Cine stie de cat timp era asa. Eu nu am fost afara sa il vad.
        Ati observat cum ciripesc special pentru fiecare moment. Cei mici faceau intr-un fel anume cand erau hraniti. Azi ciripeau diferit pe cand zburau. Iar cand am vazut biata pasare singura, pierduta , cum ciripea a "plans" intr-una, fara oprire, m-au cuprins niste stari de tristete fara margini. Nu le pot exprima in cuvinte.

        Zbura  peste tot  spre casele vecine, statea pe jgheabul casei, revenea la vecini. Lua pomii la rand facand mare zarva (la un moment dat a facut-o curioasa si pe o pisica negru cu alb ce a inceput sa dea tarcoale bradului de unde auzea ea ceva). Pana departe, apoi inapoi, devenind deja experta la zburat... Dar fara folos. Se pierduse deja de mult de "ai ei". Nu stia unde e "casa"ei. Unde or avea cuibul?? Habar nu am. Veneau doar sa manance, aici  in gradina. Era o splendoare de spectacol sa le vezi cum se joaca.

E ora 9 jumate seara si deja de mult timp toate pasarile dorm... Pe la 8 jumate am  iesit sa culeg capsunile coapte azi (altfel le mananca melcii nocturni) si inca Ea zbura de colo - colo, dandu-si la un moment dat direct in peretele casei. Cred ca este ingrozitor de obosita si de speriata... Poate scapa noaptea asta daca se adaposteste undeva si se odihneste. E deja marisoara, poate manca graunte. Cine stie.
Se aude inca tipatul ei de disperare. Din trei, au ramas doi. Doi pui  in cuib cu mama si cu tatal lor. Al treilea e de unul singur, Undeva.

       Saracutul... Sau, saracuta ( ? )...

Arata exact ca pasarea din poza de mai jos... Micut, micut. Doar un puiut.
Poate il voi revedea cu bine. Eu asa sper. Sa isi gasesca drumul.

Noapte buna, dragii mei