Pittaculus Lore - Eu sunt numarul Patru

Buna seara tuturor :)

    Cum sa faci ca sa il convingi pe un adolescent, nu numai sa se apuce de citit, dar sa si caute volumele care urmeaza cartii cu oricina? Facand o minune :)
In vara asta am descarcat un ebook gratuit care era depozitat într-o aplicatie pentru Android numita Aldiko. Super faina aplicatia, apropo...  Am in biblioteca ei o gramada de carti in format electronic. Le citesc cand am chef, pe rand, dupa gen.
    ”Eu sunt numarul Patru” am primit-o cadou pentru ca am cumparat zahar Margaritar. Am scanat un cod de pe ambalaj si am primit acces gratuit catre download pentru multe carti faine... Super idee au avut cei ce la firma aceasta sa se asocieze cu o biblioteca unde se vand atat ebook-uri cat si carti in format normal. 
Puteti descarca și acum multe carti electronice gratuite, incercati aici.


Cu mare noroc , am ajuns sa il revad pe Andrei, baiatul meu care a implinit 15 ani in toamna aceasta, sa citeasca cu mare drag carti care nu sunt incluse in programa scolara...
Pasiunea de a face diverse chestii pe computer, de la programare si jocuri, pana la a pierde timpul aiurea in jocuri de strategie a facut ca sa ii placa mult genul Science Fiction. 

Mai citise cu placere pe cand era mic. Imi este asa de drag sa ii vad pe copiii mei stand linistiti si citind. Ceva miraculos pentru vremurile acestea...  
De cand au primit la scoala diverse lecturi literare obligatorii, Andrei le citea pe acelea din lista, eventual mai cate una- doua in plus. 

Rarisim...  sa vezi ca il apuca pasiunea catre o intreaga serie de carti.  Am inceput si eu carte asta, e foarte faina. Eu sunt fan al genului SF de cand eram tot de varsta lui fiumiu. Am un unchi datorita caruia am prins gustul acestui gen, am o ditamai biblioteca cu carti scrise de mai marii genului. Unele imi placeau, altele asa si-asa... Pe vremea aia, in anii '80-'90, nu era internet si carti electronice si asa mai departe. Alte vremuri dom'le!

Cert este ca daca ai prins gustul unui gen literar e greu sa renunti asa usor la el. Ma fascineaza cartile fantastice, cu actiune ori intr-un viitor indepartat, ori legata de diverse capacitati nebanuite ale corpului uman, poarapsihologie etc.
In cartea asta, pe care am apucat sa o incep, dar intre timp mi-a sterpelit-o fiumiu, ca sa o citeasca el, e vorba despre un baiat, un adolescent care are parte de niste aventuri. Actiune, mister, diverse teme care nu au cum sa nu te prinda in mreje?

Stai in fotoliu si citesti, termini un capitol, apoi altul si tot asa, constatand ca ai terminat cartea... Dar actiunea continua, asa ca vrei si volumul 2, apoi 3.
Cartile scrise de persoana cu pseudonimul Pittaculus Lore  a scris multe carti din seria aceasta (detalii despre serie aici). Culmea e ca aparusera din anul 2010-2011, dar eu nu le-am observat. Eram ocupata cu cresterea  copiilor si cu lucrul? 
    Poate ca inca nu venise vremea sa pot sa ma bucur si eu de o carte, linistita, in coltul meu cu muzica ambianta, relaxanta... Acum copiii sunt mai mari si e mai usor. Din anumite puncte de vedere. Din altele, viata a devenit incredibil de complicata! 
O sa povestesc alta data cum e sa dadacesti un tanar licean si o micuta fata ce tocmai a inceput gimnaziul... Nu tocmai usor. De aceea, momentele de liniste, le apreciez la maxim!

Daca ati apucat sa descarcati cartea si doriti celelalte volume, se gasesc pe elefant.ro, la pret mic. Uite urmatoarele volume : Puterea celor sase  , vol.2 si Lupta celor noua. , vol. 3.  Acestea sunt traduse in limba romana.
Celelalte din serie sunt doar in engleza. Am reusit sa facem rost de vol.2 si 3 , tot cadou...
Asa ca acum el, pruncul care a descoperit ca poate si citi fara sa fie obligat, imi aduce o noua bucurie, citind ceva ce ii place.Pe langa aceasta, cartea mai este si in limba originala, engleza. Super!

Spor la citit si voua!

Aveti pofta de o prajitura cu ... dovleac?

Bine v-am regăsit, dragii mei!

Deunăzi am trecut pe lângă o plăcintărie. Un loc micuț, dar plin de bunătăți... Mare poftă mi-au facut toate cele....
Dar cum eu mă pricep să fac singură prăjituri de tot felul, home made adică, după cum zic englezii... m-am pus aseară să fac o tavă de plăcintă cu dovleac.
La magazinul acela văzusem plăcintă cu mere și plăcintă cu brânză dulce. Vă place? Daaaa!
Dar din păcate, la magazinul de unde iau lactate de casă,  ieri nu aveau branză dulce. Să mă întorc înapoi în Govândari, nu mai aveam chef. Așa ca am folosit dovleac (am acasă), că tot e sezonul lui! 
Așa arată minunea mea gustoasă:
Reteta este simplă, o am de pe la bunica mea de la țară (zona Oravița). Cantitățile sunt măsurate altfel... Ei tineau făina în cămară, în lăzi mari din lemn, când o aduceau de la moară. Nu ca noi, care o avem în pungi de 1 kg. 
Aluatul este bun și pentru cornulețe sau alte minunății dulci umplute. O să revin cu detalii.
    Se iau doi pumni mari de făină, cam jumătate - către 3/4 din punga de făină... Se pun pe planșetă, ca o grămăjoară cu un spațiu gol la mijloc. Se pun două linguri ”bune” de untură de casă la temperatura camerei (untură găsiți la măcelăriile de cartier: calitate bună la un preț mic)  și se amestecă bine cu făina. Știți cum, metoda ”prin frecare”.
Se face iarăși o gaură la mijlocul amestecului de dinainte. Pui o cană de zahăr tos, două gălbenușuri, un plic de praf de copt stins cu zeamă de lămâie, un plic de zahăr vanilat si se amestecă toate, obținând un aluat frământat. Dacă e necesar pui una-două linguri de lapte sau smântână
    Se obține un aluat nici prea gros, nici prea moale, din care se vor întinde două foi pentru o tavă mare. Grosimea foilor este de cca 5-8 mm, nu foarte subțiri, nici prea groase... De fapt, totul e după gust , preferințe...

Umplutura e simplă. Eu am ras dovleac. Se curăță de coajă, se rade pe razătoarea de mere, nu aia mică. Am folosit robotul, e mai usor, mai ales pentru dovleac, care e cam tare...  Daca nu aveti robot, puteti lua asa ceva , seamănă cu al meu, dar e altă marcă. Este foarte util în bucătarie :)
Se întinde prima foaie în tavă, se pune dovleacul ras și se presează puțin cu palmele. Se presară scorțișoară rasă și zahăr tos. se pune și foaia a doua, se apasă putin aluatul, apoi se fac cu furculița niste găurele ico-colo ( pe acolo iese aburul în exces de la fructele din umplutura).
    Se coace în cuptorul preîncălzit, până aluatul se face puțin auriu pe deasupra. Poate dura cca 40 minute, sau mai mult, în funcție de cuptor. 
Se presară zahăr pudră, apoi se poate porționa.

Unii fac umplutura altfel, călesc dovleacul ras (respectiv merele rase) și apoi îl pun în prăjitură. Eu prefer varianta asta, când dovleacul este pus în stare crudă, prăjitura iese mai gustoasă, mijlocul arată mai fain, plăcinta e mai fragedă... 
Durata de coacere este aceeași, timpul de lucru e mai scurt. Frământatul îți poate lua 10 minute, nu e o muncă grea. Iei la îndemână tot ce ai nevoie, razi materialul pt umplutura, și, per total, în 25 minute maxim ai pus prăjitura în cuptor. Apoi îti poti continua treaba de acasă fără vreo altă grijă decât să nu se ardă, să o scoți la timp...

Mirosul plăcut ce vine dinspre cuptor nu te va lăsa să uiti de bunătatea din tavă !!


Dacă doriți detalii sau alte sfaturi , vă aștept cu comentarii :)

Poftă bună!

O negresa de vis...

Bine v-am regăsit, dragii mei. Azi vă voi povesti despre o prajitură faină și ușor de făcut. Foarte gustoasă !
Negresa de vis a lui Angela
De ce am denumit-o așa? Pentru că se poate prepara foarte ușor!


Cu toții ne dorim să facem prăjituri care să nu ne dea multă bataie de cap. Nu-i așa?

Să purced, deci,  în explicitarea rețetei și cum de am ajuns să o inventez. Da, ați citit bine: este una inventată azi, pe moment. Mi-era lene sa caut reteta exacta, ma cam grabeam.

Și am avut o inspirație fantastică se pare...


Ingrediente necesare: 6 ouă, 1 pachet de unt la temperatura camerei (200 gr.), 1 cană de zahar (cana de 200 ml), 3 căni de faina, praf de copt (pachețel de 10 gr.), hellas sau zeama de lămâie, 2 linguri cacao neagră, 3 linguri lapte, 3 linguri gem de gutui (un gem mediu, nu foarte tare, dar nici prea lichid).

Mod de preparare:
Se încălzește cuptorul.
Se pregăteste o tavă de 20 cm/30 cm, se unge pe fund cu puțin ulei și se tapetează cu făină.
Între timp se freacă cu mixerul într-un castron, o cană de zahăr tos cu untul moale, până se leagă bine între ele aceste prime ingrediente. Se pune primul ou și se continuă amestecarea. La fel se procedează și cu celelalte 5 ouă, care se pun pe rând, amestecând cu mixerul între operațiunile acestea.
Se încorporează restul ingredientelor, făina, laptele, cacao, lapte și câteva linguri de gem aromat. Praful de copt se stinge cu zeamă de lamâie.
Se obține un aluat potrivit de gros, care se toarnă în tava pregătită anterior.
Se coace la cuptor. Când este gata, se lasă să se răcorească, apoi se porționează.
     Timpul de coacere depinde de cuptor. Încercați prăjitura cu o scobitoare, daca este coapta, atunci scobitoarea va fi uscata. Daca are aluat pe ea, mai coaceti... Eu am ochiul format și am scos "la fix" prăjitura din cuptor :)
      Se poate orna cu zahăr pudră, sau cu glazură de ciocolată (glazură de casă). Sau altfel... După placul vostru. O sa vă povestesc o data ceva fain referitor la ornarea prăjiturilor și torturilor...
Eu am lasat-o așa cum era, căci era frumoasă. Și stiam ca nu va mai fi nevoie să ornez, căci se va manca repede, cu sau fără glazură :)

A ieșit o prăjitură pufoasă, aerată, foarte gustoasă. Cu o aromă de cacao delicioasă. Nu e foarte dulce, este potrivită. Cine vrea o prajitura mai dulce, poate mări cantitatea de zahăr.
Merită când și când să inovăm... Eu asta fac de ceva vreme încoace, dar în alt domeniu. 

Vă transmit gândurile mele de bine și ... salutări din Reșița!
Sa aveti o săptămână faină!

Angela