Viitorul...
Daca ar fi sa poti sa vezi viitorul , ce ai face? Ai spune celor din jur ce ai vazut?
Oare te-ar crede?
”Arrival”, un film
senzational , dupa parerea mea. Un film psihologic, in care Louise Banks isi
vede viitorul in flash-uri din care la inceput nu intelege mai nimic, caci nu
le stie sensul... Cand atingerea , fie si printr-o sticla protectoare, a unei
fiinte de rasa superioara, o schimba si ii induce stari de previziune a
propriei vieti... ea isi da seama care este darul cel mai mare pe care l-a
primit civilizatia umana. Ea era ”arma”
secreta despre care toti vorbeau, acea arma care va provoca, sa zicem,
unificarea natiunilor planetei noastre, Pamant.
Harul ei minunat
prin care reusise sa studieze limbile pamantului, scrierile diversificate ale
Pamantenilor din toate colturile lumii, i-au adus o sansa unica de a asista la primul contact cu o
alta civilizatie.Un alt soi de fiinte, cu un alt soi de limbaj, un alt tip de
scriere, care pe cat de complexa parea, pentru ea a devenit un scris pe care
l-a asimilat din mers si a ajutat-o sa ii inteleaga...
Un film pe care
trebuie sa il vada neaparat un anumit tip de persoane, dupa parerea mea, acele
persoane inzestrate macar putin cu un har anume: simturile extrasenzoriale. Mai
ales acele persoane. Cei care se plictisesc la filmele psihologice, din care
trebuie sa inteleaga trairi, vise, senzatii, deja-vu, ei, acestia, mai bine
nu se apuca sa caute filmul si sa stea aproape doua ore captivati de actiune...
Imi pare bine ca
am vazut filmul, desi fiind in mare parte a filmului ”deranjata” de
comentariile semi-rautacioase ale altor ”privitori”, caci nu ii pot numi
altfel, am putut totusi sa ma concentrez numai
la ceea ce ma interesa. Care era finalul? Urma sa triumfe binele sau raul?
Cum in general
imi plac filmele cu happy-end, pot spune ca si acesta mi-a placut. Mult.
De ce oare suntem
atat de diferiti unii de altii? De ce oare intelegem diferit diversele situatii
de viata? Sau simturile ne sunt mai normale sau mai dezvoltate catre o alta
dimensiune, spatio-temporala, in care lumea nu mai are acelasi sens banal, ci
capata o amplitudine mult mai larga, ce cuprinde vazutul si nevazutul, in care
si frunzele comunica intre ele la fiece bataie de vant... Sau cand noi, oamenii
putem comunica nu prin viu grai, ci prin ganduri. Andra are o melodie care mie imi place:
Niciodata sa nu spui niciodata. Printre versurile cantecului se spune si
aceasta: ”Ai grija ce-ti doresti! S-ar putea sa si primesti!”...
Asa este... V-ati dorit ceva mult de tot si i-ati
cerut lui Dumnezeu sa va aduca vreodata alinare, liniste sufleteasca si
fericire? Sigur ca multi dintre voi va rugati. Zilnic sau mai rar. Dar oare
chiar va doriti ceva? Cum simtiti lumea
aceasta? Va ofera ceea ce va doriti? Daca nu, de ce nu incercati sa o faceti
voi mai buna? Prin schimbarea pe care o puteti face voua insiva, fiind mai
buni, mai increzatori in viata. Optimismul naste lucruri bune. Aduce vesti
bune si vointa. Dumnezeu ne aduce in cale oamenii buni de care avem nevoie
pentru ca echilibrul nostru interior sa fie mereu la nivelul optim.
Mi-as dori sa-mi vad
viitorul... Mi-as dori sa pot sa vad care decizie e cea mai buna , in functie
de viitorul ce urmeaza acelei decizii. Dar, din pacate harul meu nu merge pana
intr-acolo incat sa stiu exact viitorul.
Il pot doar
influenta prin gandurile mele bune, prin optimism. Harul cu care am fost
inzestrata, dupa ce am avut sansa de a trece in a doua jumatate a vietii ma ajuta sa prevad si sa simt ceva frumos.
Simt cum sa fac ceea ce trebuie. Cineva este atat de bun , incat sa imi indrume
pasii si sa ma ajute la nevoie.
Ce bine este atunci
cand cauti cu multa staruinta (nu e cazul meu, totusi) ceva prin casa , nestiind
unde este acel obiect... dupa ce spui niste simple cuvinte , rugandu-l pe El sa iti duca pasii inspre ceea ce cauti... Cand in urmatoarele momente
gasesti exact ceea ce doreai, ai cea mai
mare incantare din lume, că Cineva nu te-a uitat. Că Cineva e acolo, pentru
tine si te va indruma mereu.
Poate ca Pestii ,
fiind zodie de apa, sunt mai alunecosi, mai creduli. Dar daca lor nu le face rau,
ci bine, si daca prin acest har ei aduc un bine si celor din jur, ce poti spune
despre ei ? In nici un caz sa ii vorbesti de rau.
Chiromantia m-a
fascinat inca de mica, fiind ”acompaniata” oriunde eram la orice moment de
viata, si de carti de genul acesta. Pe langa multe altele.
Linia vietii ma
fascina prin forma ei sinuoasa si frumoasa, dar lunga. Stiam ca voi avea o
viata lunga, sper sa fie asa si in realitate. La treapta celor 40 de ani s-a
produs o mutare a liniei pe o linie paralela cu cea anterioara, care totusi nu
se intrerupea. Doar ca la un anumit moment se unea cumva cu jumatatea a doua a liniei vietii. Sa fie renasterea? Cand lasi in urma multe
lucruri din trecut si mergi fara griji spre viitor, oricare ar fi acela? Poate
ca vazand viitorul am fi altfel... mai cu grija la viata de zi cu zi. Poate am
simti natura din jurul nostru cum trece spre nefiinta fara ca omenirea sa aiba
minima grija fata de ea. Poluare, mizerie si nesimtire, care face rau atati
omenirii, cat si naturii. Sufar cand vad cate ceva ce ma raneste...
Ca si acest incident
observat saptamana trecuta, ceva ce s-a intamplat intr-o dupamasa : nu eram eu la volan si am putut observa mai
cu grija ceea ce e in jur. La un moment
dat , pe sosea , dar pe banda opusa, in dreptul unui sat am vazut un caine
ranit. Lovit rau. In vale, langa noi,
langa sosea erau alti 5 catei, caini de toate marimile, mici si mari, care voiau sa ajunga la cel ranit. Toti
plangeau, asa cum plang cainii... Sa ti se rupa sufletul, nu asa... Pana mai
tarziu m-am tot gandit la bietul animal, care a murit saracul fara vreo vina,
poate doar aceea ca a traversat o sosea
pe care trec masini cu viteza... Pacat ca oamenii nu stau o clipa mai mult cu
grija catre ce e in jur, si nu pot amana putin apasarea pedalei de acceleratie,
vor sa ajunga mai repede undeva. Oare daca soferulul acela mergea mai incet nu
era mai bine si pentru el? Sunt sigura ca el a avut remuscari de constiinta.
Sper.
Ma gandesc la cei
pe care ii facem sa sufere, sau la cei care ne fac sa suferim, intentionat sau
neintentionat...
Sa fie sanatosi,
le zic eu, caci daca eu ma stiu cu constiinta impacata, sigur imi va fi bine.
Daca tu mereu acuzi si vorbesti fara sa
gandesi, la un moment dat se intoarce roata.
Vreau sa pot
vedea viitorul omenirii. Sa il vad fara razboaie, fara ura si fara cearta. Ca
si in seria ”Tanarul Papă”, pe care am
avut sansa sa o vad saptamana aceasta prin HBOGO. Si eu imi doresc pace si
liniste, si bucurii si fericire... ca si Lenny. Un personaj care m-a inspirat sa
fiu mai buna. Un personaj pe care abia astept sa il revad in sezonul 2, cand va
fi...
Despre acest
serial va voi impartasi gandurile in alt articol, caci datorita acestui film
m-am schimbat... Sper ca in bine. Minunile apar atunci cand le doresti, cand le
meriti. Cine stie, poate si omenirea va primi acest cadou: sa se linisteasca si
sa vada mai bine ce are in jur. Si sa zambeasca.
Zambiti si priviti catre viitor cu ganduri bune
Cu bine,
Angela
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu